Actiunea de sambata a fost un succes, dar pe jumatate; cu toate ca ne-am strans vreo 35 de persoane, tot nu a fost de ajuns pentru dezastrul ecologic de langa balastiera din micalaca...
DAR SE CONTINUA! Peste doua saptamani sambata 13 05, sunteti asteptati cu cel mai mare drag in acelasi loc , pe care ne asteptam sa-l debarasam complet de gunoi, peturi si 'cadavre':P
si de data asta speram sa reusim sa va dam manusi ok (nu chirurgicale cum crede polarisu ca-i ok)
si toate astea pentru ce...?
CA SA RESPIRE ARADU MAI VERDE !
DOC
CAMIL
DODI
Campania „Respiră Verde”, la a doua acţiune de ecologizare
România de abia respiră. Un metru pătrat de spaţiu verde e la mare preţ.
În Arad spaţiile verzi dispar încetul cu încetul sub roţile buldozerelor sau ale excavatoarelor. Un oraş care se vrea european, dar care şchioapătă la capitolul mediu. Să fii ecologist în România secolului XXI, pare un snobism, un moft ce sigur îţi va scoate din buzunar câteva sute de lei care într-un final se vor duce pe „apa sâmbetei”, aceaşi apă plină de pet-uri şi mizerii.
Suntem pe ultimul loc în Europa la spaţiu verde la mia de locuitori. Râurile mustesc de pet-uri, pădurile sufocate de resturile grătarelor, iar aerul e irespirabil în marile oraşe. Unde mai există o oază verde se găseşte imediat un binevoitor cu relaţii care să ridice acolo un bloc sau vreun supermarket.
Cert este că o lege nescrisă spune că atunci când vezi mizeria altora, ţi se face şi ţie lehamite să fii corect, mai ales în cazul în care îţi aduni conştiincios ziarele şi revistele, să zicem, şi mergi cu ele la tomberonul cu pricina, aproape sigur îl vei găsi plin de orice altceva decât carton şi hârtii.
„Ţara arde şi baba se piaptănă”…
…cam la aşa ceva se rezumă părerile multor compatrioţi de-ai noştri, care încă din anii liceului au învăţat că e mult mai simplu să arunci gunoiul pe geam decât să-l duci la tomberon. Pentru că tot ei sunt acei pe care-i vedem zilnic pe bulevard lăsând în urmă fie un ambalaj, fie un pet, este de la sine înţeles că n-ai să-i vezi niciodată pe aceştia luând parte la o acţiune de ecologizare.
Campania „Respiră Verde”, organizată de trei arădeni în acest sfârşit de săptămână, a avut acelaşi efect asupra arădenilor, ca mai toate campaniile care implică voluntariat. Pentru că voluntariatul este un termen incert pentru mulţi, atât timp cât nu implică nişte bani în schimbul muncii, prea puţini se încumetă să îmbrăţişeze acest gen de activitate măcar o dată pe lună.
Pe cei trei organizatori ai campaniei „Respiră Verde”, i-am găsit sâmbătă, alături de circa 35-40 de voluntari, adunaţi încă de la orele dimineţii pe malul Mureşului, în zona Balastierei Micălaca, pentru acţiunea de ecologizare care spera să adune cel puţin 150 de arădeni. Deşi vremea a fost schimbătoare, reuşind să oprească pentru minute bune activitatea acestora, nimeni şi mai nimic nu au reuşit să-i facă pe aceştia să renunţe.
„Mă aşteptam să fie pe puţin 150 de oameni prezenţi. Credeam şi speram că oamenilor le-a mai rămas un dram de suflet, pentru că într-un final, nu pentru noi, cei de aici am organizat această acţiune, ci pentru toţi arădenii. Dar totodată mulţi mi-au spus că nu are rost să se organizeze astfel de acţiuni, pentru că nu se va rezolva nimic”, spune Doc, unul dintre organizatori.
În România nu există o voce autorizată care să susţină cauza naturii. Partidul Ecologist şi Partidul Verde rămân nişte pitici neauziţi. Nimeni nu îi ascultă, nimeni nu îi bagă în seamă, iar în alegeri adună praful de pe tobă. Exact cât interesul românilor pentru protecţia mediului. Mai nou, alte state europene încearcă să îşi depoziteze deşeurile la noi, mai ales că gunoaiele au început să aibă un loc determinant în viaţa noastră de zi cu zi.
Respiră verde pe malul Mureşului
Iniţiativa lăudabilă a celor trei arădeni în organizarea unei activităţi de ecologizare a malului Mureşului s-a lovit de indiferenţa şi indolenţa compatrioţilor noştri, care au preferat să-şi petreacă sâmbăta fie la televizor, burduşiţi de mâncare, fie în oraş, pe vreo terasă.
Deşi puţini, cei 40 de voluntari, au reuşit în mai puţin de patru ore să adune de pe un perimetru de circa 400 de metri pătraţi, nici mai mult nici mai puţin decât peste trei sute de saci de gunoaie. „Prin astfel de acţiuni nu vrem numai să ecologizăm spaţiile verzi, ci să şi tragem un semnal de alarmă, să facem ceva pentru natură. Să lăsăm măcar o dată politica de-o parte şi să ne implicăm”- explică Doc.
Conform spuselor acestuia se pare că numărul mic al afişelor şi al flyerelor au făcut ca voluntarii să se prezinte într-un număr atât de mic. „Am avut destul de puţine afişe, 60 la număr şi 50 de flyere, astfel încât nu am putut acoperii toate zonele Aradului. Cât priveşte locul unde s-a desfăşurat acţiunea, am ales Micălaca tocmai pentru faptul că în această parte, malul Mureşului arată cel mai jalnic. Am vizat şi Cartierul Alfa, dar acolo nu e chiar atât de strâns, iar în Grădişte, nu prea sunt zone cu o suprafaţă mare. Am ales cele mai murdare zone din Arad şi rog arădenii, când au timp, să dea o tură prin zona balastierei să vadă pe-o parte şi pe cealaltă a Mureşului cum arată malul, povesteşte Doc. Pe această cale vreau să fac un apel Primăriei Arad să ducă buldozerele în zonă, să împingă molozul, să niveleze pământul, pentru că e mult de lucru. Totodată, aşteptăm sponsori care să ne susţină în viitoarele acţiuni”.
Deoarece campania „Respiră Verde”, vrea pe lângă acţiunile de ecologizare să promoveze şi mersul pe bicicletă având în vedere traficul existent în Arad. Totodată, facem un apel arădenilor care vor să participe la astfel de acţiuni, să lase măcar pentru câteva ore indiferenţa de-o parte, pentru că într-un final este vorba despre oraşul nostru.
Atât timp cât lipsa de civilizaţie, nepăsarea sau interesul financiar vor învinge încercările de protecţie a naturii, ţara noastră nu are nici o şansă să îşi depăşească statutul de groapă de gunoi. Continuăm să tăiem pădurile pe care tot noi le-am luat ca un bun propriu, să aruncăm în ape tot ceea ce nu ne mai este util, să înlocuim spaţiile verzi cu autostrăzi şi betoane. Continuăm să fim inconştienţi. Singura intrebare care mai rămâne este: până când?
